Fă ceea ce simți că ar trebui să faci!!

Încetează să îţi mai înghiţi cuvintele. Încetează să îţi mai pese de ceea ce cred alți oameni. Poartă ceea ce vrei. Spune ce vrei. Ascultă muzica pe care doreşti să o asculţi. Dă-o la maxim şi dansează. Du-te la o plimbare la miezul nopții și uită că ai școală a doua zi. Nu mai aștepta ziua de vineri. Trăieşte acum. Fă-o acum. Asumă-ţi riscuri. Spune secrete. Această viață este a ta. Când ai de gând să realizezi că poți să faci ce vrei?

"Spui ca iubesti ploaia dar folosesti umbrela ca sa poti merge sub ea. Spui ca iubesti soarele dar cauti umbra atunci cand straluceste. Spui ca iubesti vantul dar cand bate, inchizi geamurile. De aceea imi este teama cand imi spui ca ma iubesti." - Bob Marley.

Spunem ca iubim multe lucruri, dar intotdeauna este usor sa spui si mai greu sa o arati. Intotdeauna, faptele spun mai multe decat vorbele.Vorbele sunt ceea ce auzim, dar faptele reprezinta ceea ce simtim. Degeaba spui daca nu faci, degeaba faci daca nu arati. Spui ca iubesti natura, dar ai incercat vreodata sa o imbratisezi? sa o ingrijesti? sa o simti?; Spui ca iubesti viata. O traiesti asa cum trebuie traita? Iti dedici momentele din viata ta persoanelor potrivite? Faci ceea ce trebuie la momentul potrivit? Nu, fiindca cu totii gresim. Se spune ca experienta ajuta in a te perfectiona, dar totodata, se spune ca nimeni nu este perfect. Te zbati cu atata ardoare sa obtii ceva. O faci pentru tine sau pentru a demonstra altora cat de bun esti ?
Cand vrei sa faci o fapta buna. O faci pentru linistea ta sufleteasca sau pentru aparentele care continua sa insele?
Cand bate vantul, de ce i te impotrivesti si ii inchizi singura poarta prin care iti poate patrunde in corp, oferindu-ti o parte din viata, pe care inconstient, o eviti cu atata nepasare?
Indraznesti sa spui ca viata este nedreapta, dar cat de drept ai fost tu cu ea?
Ea ti-a oferit, ti-a aratat ce inseamna binele si ce inseamna raul, ti-a pus in palma totul pentru ca, la urma, sa le poti separa, sa le diferentiezi, si in final, sa alegi.
Daca omul a devenit ceea ce este in prezent, cu ce poti invinui viata?
Nu te mai plange si, nu in ultimul rand, nu-ti pierde speranta! Astazi ti-a mers prost. Bun! Tot raul spre bine!

Simt un mare gol în inima mea, simt că nimeni nu mă mai înţelege şi că viaţa nu mai are pic de farmec.. Văd totul cu ochii sfâşiaţi de tristeţe şi amărăciune, cum oamenii pleacă de lângă mine atunci când mă aşez pe bancă şi cum sunt arătată cu degetul. Nimeni nu îmi mai este alături acum şi mă simt ca ultimul om de pe pământ. Viaţa mea e un eşec total. Am început să mă urăsc însămi pe mine, pentru că am ajuns să mă dezamăgesc de una singură, să fiu antipatică tuturor şi mai ales...să nu am pe nimeni care să mă sprijine.

Tăcerea și orgoliul...

Astăzi vreau să vorbesc despre tăcere. Nimic nu îndepărtează oamenii mai mult decât lipsa de comunicare şi, cu toate acestea, din orgoliu de cele mai multe ori alegem să tăcem. La începutul unei relaţii, de exemplu, vorbiţi în fiecare zi, vă înţelegeţi de minune, vă sfârşiţi propoziţiile unul altuia, iar apoi vine momentul în care niciunul dintre voi nu mai spune nimic. De cele mai multe ori asta se întâmplă fără motiv… sau motivul este că începeţi să vă implicaţi şi vă este amândurora teamă de asta. Tu aştepţi să te caute el, el aşteaptă să-l cauţi tu. Atunci când nu prea îţi pasă de cineva e mult mai uşor să laşi de la tine, să-l cauţi tu pe celălalt şi să începi o conversaţie, să fii tu înseţi. Dar în mod paradoxal, atunci când îţi pasă de o persoană şi te învârti ca un leu în cuşcă pentru că arzi de nerăbdare să vorbeşti cu el/ea, preferi să taci. Vrei să facă celălalt primul pas, să vezi că-i pasă…şi mai ales să nu arăţi cât de mult îţi pasă ţie. Simţi că dacă laşi de la tine ai părea mai slab şi i-ai permite să te domine, ai rămâne gol în faţa lui şi s-ar uita nestingherit în sufletul tău, în timpul ce el e îmbrăcat până în gât. Aşa că preferi să nu spui nimic, dar să îi verifici în schimb profilul de Fb,Odn .. , să te uiţi la telefon din 5 în 5 minute şi să faci toate lucrurile pe dos pentru că gândul e în altă parte. Nu poţi să te concentrezi la nimic, eşti irascibil şi nu ştii de ce. Apropo, e dovedit ştiinţific (:D) că atunci când eşti supărat “fără motiv”, de cele mai multe ori ţi-e dor de cineva. Aşa că lasă orgoliul şi sună!
 Nu înţeleg de ce noi, oamenii, avem tendinţa de a face lucrurile atât de complicate. Aş vrea să cunosc pe cineva care să vină la mine să să-mi spună: “Bună! Mă numesc X, îmi place ciocolata, culoarea albastru şi mă gândesc la tine în fiecare zi.” Ar fi mult mai simplu dacă nu ne-ar mai fi teamă să nu fim respinşi şi ne-am permite să riscăm. Până la urmă ce riscăm? Riscăm să fim fericiţi, că de pierdut…nu avem nimic.  Ne e teamă că o să ne fie rănit orgoliul, dar asta e nimic în comparaţie cu fericirea pe care  poate că o lăsăm să treacă pe lângă noi.

O doză de sarcasm...

Observ cu dezamăgire că lucrurile de calitate sunt aruncate deoparte într-un colț uitat și sunt înlocuite cu prost gust și kitsch din belșug.
Un ceva din mulțimea de lucruri înlocuite cu cele mai oribile kitsch-uri este muzica. Eu nu pot numi chestia asta care ne răsună azi din difuzoare muzică. Pentru că nu e. “Chestia” respectivă înseamnă ori prea mult zgomot, ori același ritm stresant cu versuri care mai de care mai penibile. 
“Toate femeile pleacă,
La Londra, Milano, Paris” – hai nu, serios?!
“Ne mințim k la meteo,
O fi soare, da’ nu-l văd io!” – Andra, pe bune? Și tu?
“Dragostea se face-n minin doi,
E secret – rămâne între noi.” – jalnic!
“M-a tot sunat, m-a tot sunat,
M-a sunat de-atâtea ori de m-a luat de cap…” – sărăcuța!
..și fuck...ce poate fi oare mult mai jalnic decît manelele?! :D
 *Da, sunt nu ironică, ci foarte ironică. Pentru că nu se poate să ieși în față cu asemenea versuri și să mai fi și aclamat. Mulțumesc,Doamne că încă mai sunt câțiva oameni care pun preț pe această calitate la care țin eu >>>îi poți număra pe degete:Voltaj,Holograf,Direcția 5,Gîndul mîței,LP,Skillet,Scorpions,Metallica..chiar și Eminem---toți ăștia cîntă viața prin versurile lor(eu asta ador,pentru că uneori chiar mă regăsesc în versurile lor geniale,pline de sens)..și ar mai fi ei acolo cîțiva,dar..dar...dar nu i-am menționat din simplul motiv că momentan, se află în aceeași baltă de mediocritate ca și restul. *Eu știu că muzica adevărată are un mesaj de transmis, atât prin versuri, cât și prin linia melodică. Dacă nu ți se zbârlește părul când o asculți nu e muzică! Dacă versurile nu au logică, toată melodia e o nulitate.

Cum ar fi fost,dacă...?!

Cum ar fi fost dacă astăzi nu aș fi plecat cu 8 minute mai târziu? Ce s-ar fi întâmplat dacă plecam mai devreme sau poate mult mai târziu?
Cum ar fi fost dacă aș fi tăcut sau cum ar fost dacă aș fi spus tot ce mi-a trecut prin gând?
Cum ar fi fost dacă nu ar fi țipat? Dacă nu aș fi țipat?
Cum ar fi fost dacă nu mă grăbeam?

“Cum ar fi fost dacă?” – cât de mult te roade întrebarea asta… și cât de mult ajunge să te obosească uneori.

Te-ai gândit vreodată ce s-ar fi întâmplat dacă astăzi nu pierdeai autobuzul sautroleibuzul? Oare ziua ta s-ar fi desfășurat la fel?
Te-a frământat vreodată gândul că ai spus ceva nepotrivit? Te-ai gândit ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi tăcut sau dacă ai fi spus ce trebuie?
Te-ai gândit vreodată de ce planurile pe care le-ai organizat cu atâta precizie au luat deodată o întorsătură atât de neașteptată? Te-ai gândit cum ar fi mers totul dacă lucrurile evoluau exact așa cum ai plănuit?
Te-ai gândit și de ce anumiți oameni au apărut în viața ta mult mai târziu decât sperai? Ai continuat chiar să te întrebi de ce acum și nu atunci când îți doreai? Oare viața ta ar fi avut altă traiectorie?
Te-ai întrebat vreodată de ce viața este atât de zgârcită și de nedreaptă uneori? De ce ne scoate în cale oameni pe care îi iubim doar pentru a-i lua mai târziu de lângă noi? Sau de ce ne scoate în cale oameni care ne rănesc profund, care ne fură vise, ne răpesc încrederea și ne iau speranța? Care e rolul lor?

Recunoaște. Te-ai gândit! Cel puțin o dată ai făcut-o.
Ți-ai dat vreodată un răspuns?

Când lucrurile se petrec altfel decât ne așteptăm sau altfel decât ne facem planul spunem că avem ghinion și încheiem cu concluzia scurtă că “Așa a fost să fie…”
Da. Exact acesta este răspunsul la toate aceste întrebări lungi.
Așa a fost să fie…