Dor de cireșele de-acasă...

Azi toți postează fotografii de la țară..cu cireșe, căpșuni....N-au pic de milăfrown emoticon
Vreau și eu acasă, vreau și eu să urc în copacul meu rotat și frumos de cireșe; nu vreau să cumpăr, le vreau pe a mele de-acasă (iată așa, ca un copil capricios).
De data asta chiar regret că în weekend am rămas în orașul acesta, unde-i cald, puf(cel puțin la mine în curte mai este), cu oameni oțărîți, nervoși și nemiloși, care știu doar să facă în ciudă cu mirosul de frigărui (să te plimbli normal prin pădure nu poți din cauza asta squint emoticon ) 
Îmi alin și eu sufletul, așa, doar cu niște fotografii de-acasă...boșind exact ca și copchiii șii mititei )))
Punct.

Reflecție...

Dacă e să-mi amintesc de copilăria mea, dar și de-o parte din adolescență, ah, ce fericită eram...Ieșeam cu toții la joacă, fie la poarta unuia din prieteni și mama sau tata lui ne alunga de acolo, fie pe șes, la iarbă verde și miros de mâl și melodie de broaște, ori fie la pădure, într-o excursie pentru a simți acel miros plăcut al anotimuprilor, pentru a asculta trilurile păsărilor și pentru a admira poenița plină de păpădii și balta cu apă din mijlocul pădurii dese. Daaaa, cât eram copii, nu mai aveam atâtea griji și nevoi, puteam ieși din casă dimineața, abia când soarele încerca să ne bucure sufletul cu lumina și căldura sa și să ne întoarcem abia seara târziu, odată cu ivirea lunii de după deal. Uneori, puteam sta chiar și până la ora cea mai târzie, chiar și până la ora 1-2 de noapte, căci, deși am stat toată ziulica cu prietenii, nu ne mai puteam sătura unii de alții, stăteam până veneau părinții după noi, fie cu vorba, fie cu vărguța de vișin ruptă din ograda lui moș Toma. Acea vărguță nu ne speria deloc, bine doar că știam drumu spre casă și fugeam înaintea mamei sau a tatei, iar vărguța neavând niciun efect asupra noastră. Ce să mai zic, eram foarte și foarte fericiți..și știți de ce?! Corect, pentru că nu aveam internet, nu ne aștepta calculatorul acasă, ci doar mâncarea caldă pregătită de mama și uneori televizorul la care se difuza Timon și Pumba. Nu știam de calculator, dar nici de telefoane, personal am avut primul telefon la 15 ani, o Nokia fără ”flășkă”, și în care încăpea doar o jumate de cîntec pe care-l puneam la sunet de apel, iar după ce mă săturam de acesta, schimbam o altă piesă. Pentru a ieși la joacă, nimeni nu-mi dădea un sunet scurt, ci mă striga la poartă tare și răspicat ”Vi-o-ri-caaaaaa”, ehhh, parcă acum aud cum sunt chemată :3 . Adoram să cutreirăm satul, să descoperim tot glodul și să venim acasă doar cu emoții pozitive. Îmi pare nespus de rău că acum trăim într-o altă lume, cea a internetului, o lume în care suntem dirijați de niște roboței. Tare aș fi vrut ca și generațiile de astăzi să se bucure de ceea ce am avut noi (cei din anii '90-'96 vor înțelege), tare aș vrea ca și copiii mei să se bucure măcar cât de cât de viața ”de afară”, iar pentru aceasta voi încerca să-i educ corect, nu vreau ca internetul să-i ghideze în viață, vreau să simte acele minunății fascinante ale vieții.

Toate aceste idei mi-au venit într-o fractură de minut, atunci când văzusem undeva pe facebook o fotografie dintr-un local, unde scria ceva de genu ”No wi-fi”, și astfel îndată m-am gândit că e o idee excelentă să nu fie wi-fi absolut nici într-un local, nici măcar pe stradă; care-i sensul să mai ieși poate la o plimbare cu cineva, dacă merg toți cu capurile în jos, cu privirea țintită în telefoanele lor cele mai scumpe, ce folos dacă mergi undeva să mănânci, dacă întrebi de chelner care este parola de la wi-fi și iarăși stai cu privirea-n telefon, neobservând pe nimeni în jur, dar nici nu știi cum în acele momente cineva voia să-ți dea din ochi, pe semne că i-ai plăcut...Așa suntem noi, am dat de ”bine”, dar acest bine nu știu până unde va ajunge, pentru că chiar viitorul nostru, dar și a generațiilor următoare ”sună” destul de amar de pe-acuma, am impresia că vom ajunge noi înșine niște roboței. 

Profilul elevului de gimnaziu și de liceu

Un elev de gimnaziu, în primul și primul rînd, trebuie:

v Să cunoască termenii de specialitate și desigur că și semnificația acestora

v Să fie apt de a citi clar și răspicat

v Să poată comenta un tex liric sau epic

v Să poată interpreta un text liric

v Să cunoscă normele de elaborare a unui text care să reflecte idei, judecăți proprii.

v Să lectureze expresiv un text necunoscut, dar și cunoscut;

v Să poată elabora un plan de idei în baza unui text narativ;

v Să poată face un rezumat al unui text(100/200 cuvinte);

v Să aplice terminologia literaturiiasupra analizei unui text;

v Să poată utiliza diverse tipuri de dicționare;

v Să poată elabora un text artistic;

v Să poată aplica normele de etichetă verbală în elaborarea textului argumentativ;

v Să exprime coerent un text auditiv sau care a fost citit;

v Să poată aplica algoritme de elaborare a comentariului unui text;

v Să cunoască titlurile funcționale;

v Să cunoască normele de gramatică și punctuație.

Competențe specifice:

ü  Competența lectorală/valorică;

ü  Competența de cultură generală a comunicării

ü  Competență literară;

ü  Competență atitudinală-afectivă.

Un elev de liceu trebuie să dispună de următoarele abilități:

v Trebuie să aibă capacitatea de a înțelege și de a interpreta și analiza un anumit text;

v Trebuie să aibă experiențe lectorale, adică să fie un bun cititor și un bun lector, să citească și ceea ce nu este în program, acest lucru ducînd la dezvoltarea propriei intelectualități;

v Trebuie să dispună de capacitatea de a elabora texte literare;

v Cunoașterea și aplicarea noțiunilor de istorie, critică și teorie sunt binevenite;

v După caracterul formativ, elevul de liceu trebuie să aibă cultura comunicării;

v Să aibă un potențial intelectual;

v De dorit să aibă un spirit critic, adică să fie autoritar și un bun autocritic;

v Trebuie să aibă o cultură literar-artistică;

v Să aibă un dezvoltat simț estetic și/sau etic;

v Trebuie să știe a-și impune propria opine susținînd-o cu înverșunare;

v Trebuie să poată a-și argumenta propriul punc de vedere;

v Un elev-model de liceu trebuie să știe să utilizeze sursele lexicografice, enciclopedice, literare și metaliterare de documentare;

v Să poată utiliza diverse strategii de lectură;

v Să poată operaționaliza cu termnologia științifică literară în limita standardelor de conținut;

v Trebuie să fie capabil de a produce acte de vorbire personalizată a textelor argumentative, reflexie, metaliterare;

v Să cunoască și să înțeleagă procesul literar românesc în contextul istoriei și culturii universale;

v Să interpreteze fenomene literare în contextul culturii spirituale românești din perpectivă transdisciplinară;

v Elevul de liceu trebuie să se ocupe intensiv de formarea unui stil intelectual propriu;

v Să cunoască contribuția scriitorilor la evoluția literaturii românești;

v Trebuie să-și poată exprima propria opinie într-un text argumentativ;

v Să identifice tipologiile speciilor literare;

v Să poată analiza texte de diferite tipuri;

v Trebuie să cunoască elaborarea unor documente normative, cum ar fi cererea, procura, CV-ul ș.a.

v Să cunoască terminologia de bază a literaturii:gen, specie, stil ș.a.

v Un elev de liceu trebuie să se ghideze după unele principii, să studieze, să citească și ceea ce este înafara programului școlar și să poată a-și forma propriile valori morale și spirituale, după care mai apoi să se conducă.