Ce limbă se mai vorbește...?!

Ce limbă mai vorbesc tinerii/ adulții?!

Limba pe care o vorbesc tinerii din Moldova în prezent nu mai seamănă deloc cu cea învaţată la şcoală. O discuţie între doi elevi de liceu din autobuz sau troleibuz te poate pune serios pe gânduri şi te face să te întrebi dacă mai ştii limba română sau ce limbă vorbesc cei doi. Termenii de argou sau de jargon, pe care îi folosim cu toţii de fapt, au pătruns din ce în ce mai mult în limba vorbită în mod curent, făcând ca limbajul anumitor grupuri să devină inaccesibil celor mai mulţi. Pe de altă parte, o nouă limbă se arată la orizont: ”ruso-româna” și “romgleza”. În plus, ticurile verbale sunt şi ele, folosite cu multă patimă. “Frate” - a devenit o formulă uzuală de adresare, chit că cei doi vorbitori nu sunt deloc înrudiţi. Uneori unul dintre interlocutori nici nu ar putea fi vreodată frate, ci eventual … soră, dar mai este și varianta ”brat” sau ” bratan”, care are practic aceeași semnificație ca și ”frate” despre care am scris mai sus.

Ce este argoul şi jargonul?!

DEX-ul ne oferă pentru cele două cuvinte mai multe explicaţii. Astfel, argoul poate fi un limbaj convenţional, folosit în mod conştient de către vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi, cum ar fi argoul elevilor sau cel al vânătorilor. De asemenea, poate fi un limbaj convenţional al anumitor categorii sociale, care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi înţelese de restul societăţii. O altă definiţie spune că acest limbaj este folosit mai ales de vagabonzi sau răufăcători, pentru a nu fi înţeleşi de restul membrilor societăţii. În ceea ce priveşte jargonul, DEX-ul ne spune că este un limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale, care reflectă fie dorinţa celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendinţa de a folosi termeni specifici profesiunilor respective.Jargonul se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor pretenţioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de specialitate. 
De asemenea, jargonul poate fi şi un limbaj particular al unui grup social sau profesional, caracterizat printr-o gramatică proprie şi prin cuvinte codificate, convenţionale, cum ar fi de exemplu jargonul hoţilor. 

Apariţia Internetului a înlesnit, de fapt, nu numai apariţia dicţionarelor on-line, majoritatea interactive - deci la care oricine poate contribui - dar şi a acestui nou mod de exprimare. Foarte mulţi termeni au fost împrumutaţi din engleză, astfel că s-a ajuns la situaţia de a strecura în aproape fiecare frază câte un cuvânt sau două din această limbă. Tot aşa, au apărut prescurtările şi tendinţa de a simplifica scrierea cât mai mult, uneori prin omiterea folosirii cratimei. Se înţelege că de diacritice nici nu poate fi vorba.
Putem da exemplu un student care stă în faţa calculatorului cel puţin trei ore pe zi. Uneori, când nu merge la facultate, stă şi 8 - 10 ore pe zi. Asta îl face categoric un “calculatorist” împătimit. Printre două reprize de jucat Counter Strike sau Age of Empire, discută cu prietenii pe Messenger. “Zimi si mi-e parola pt nivelu trei”, este un mesaj obişnuit. Niciunul dintre cei doi vorbitori nu par a remarca faptul că el conţine de fapt niște greșeli gramaticale foarte grave. “De ce să mai pierd timpul să pun cratimă, pentru că mesajul este acelaşi?”,s-ar fi putut întreba studentul cea- scris mesajul. De altfel, pe Internet, dar şi în vorbirea curentă, toţi sunt “fraţi”/ ”bratani” şi nici un fişier nu se “descarcă”, ci se “downloadează”.

“Romgleza”, o limbă pe care nu toată lumea o înţelege La fel ca argoul şi jargonul, romgleza are şi ea prieteni şi oponenţi. Exemplele de folosire abuzivă a termenilor din engleză care au corespondenţi în limba română sunt nenumărate. Exemplu: “Îţi voi oferi suportul meu” (de la verbul to support / a sprijini), în loc de “Te voi sprijini”. Dacă nu ştiaţi că există o poezie de dragoste în romgleză, Internetul vă poate oferi cele mai neaşteptate surprize. Iată cum arată o asemenea creaţie:

I love you atat de tare

încât I believe ca mor

you are so incantatoare

oh, my dear, cat te ador.

When I go la brat cu tine

ma simt very magulit

caci are looking toti la mine

oh, I am so, so fericit.

All ar fi atat de bine…

but you see, nu-i chiar asa

caci I tell ce simt în mine

 dar tu smile si smile într-una

And I think ca spun traznai.

Please don’t face pe nebuna

si mai look în ochii mei. […]

Despre RUSISME

Nu putem scăpa de ele și gata. Ne urmăresc peste tot, ne-au intrat în sânge, ne-au contaminat, iar pentru mulți sunt mai ceva decît drogurile, fără ele nu pot trăi, nu pot comunica, nu se pot manifesta. Și e strașnic. Le întâlnim peste tot – acasă, în stradă sau în instituții publice. Le folosim fară să ne dăm seama că ne sunt străine și nu au loc în limba noastra. Vorbim despre rusisme (care conform DEX-ului înseamnă Cuvânt sau expresie împrumutată din limba rusă (și neasimilată)), iar mai nou și despre argouri, tot de provenienta rusească, care capătă din ce în ce mai mult teren.

Zi de zi, fie pe stradă, fie acasă, fie la serviciu, în transport public, la facultate, la școală sau chiar la distracții (PS.Să nu uităm nici de guvern/parlament), mulți preferă să vorbeasă ”o altă” limbă decât cea română, adică cea plină de rusisme. La tot pasul întîlnim oameni care vorbesc la prima vedere limba română, dar dacă stai să asculți mai atent, îți dai seama că e o limbă neînțeleasă de către unii.

Exemple de astfel de discuții observate personal printre rândurile basarabenilor:

”Azi am fost la dneara lu bâvșaia mea, o fost tare pricolno”; ”Am zametit că Andriușa padcatește la dînsa pastaiana”; ”Am fost la bazari ș-am cumparat sărniși”; ”Am fost la talciok și mi-am cumpărat o scurteică tare clasnaia”; ” am dat s-o ridic la deal și s-o glușît motoru”; ”Am pus doudzăși di bănși de pepini muraț ș ni-o zbucnit tăti”; ”Bratan, adă utiugu că tre să-i calc pidjacu lu tata”; ”Taxatoarea asta după vânătăi se vede că-i abijîtă de barbat-so”; ”Ai văst ce moțc și-o luat drugu lu Aliona?”; ”Profesorul X precis că zamutește ceva”; ”La școală, copiilor li s-a cerut să spună cîte mai multe anicdoate”; ”Ți-ai luat proieznoi?” ;”caroce nu știu care-i dela la ei, da-i slută treaba rău de tot”;  ”Șini ne peredal pentru proiezd?”; ”Ciuvacu șela glazește la noi”; ”Da vdrug mama vine mîine”; ”Ar trebui să slidești după bazar, eu nu ți-am permis să te pricălești”; ”Mă tașesc după rochia asta”; ”Ostonovite rutieru u semafora”; ”Razisnește și nouă bazariu tău, că ciota ne po celoveceski grăiești” și lista poate continua.

Iar în continuare voi prezenta ”traducerea” în limba omenească (româna) a câtorva  dintre cele mai uzuale expresii (rusisme):

A abijî · a ofensa
A abişci · a promite
A afighi · a rămâne uimit
A ahui · a încălcat regulile de conduită
A buksui · a patina cu maşina / a nu face nimic intr-o situatie
A faşi atjîmănii · a face flotări
A chica pe buşi · a fi uimit
A dolojî cuiva şeva · a da raportul / a spune
A da atciotu · a face darea de seamă
A hriukni · a scoate sunete din nas
A faşi perevarot · a face revoluţie
A naezji · a avea pretenţii
A pastupi jestoka · a te purta dur
A peredăi privet · a transmite salutări
A perejîvăi · a-ţi face griji
A pridumăi · a inventa ceva
A pune lapşa pi urechi · a minţi
A pasfiti · a da o dedicaţie / a dedica
A umbla cu teolka · a te plimba cu prietena
A sări în skakalcă · a sari cu coarda
A sobiri prikindalili · a strânge lucrurile
A stuki · a scuipa
A sineaci · a consuma alcool in cantitati foarte mari
A te zaibi · a te sătura
A te snimi · a fugi
A te sîbi · a da bir cu fugitii
A te vrubi · a inţelege
A ti zdarovi cu paţanii · a te saluta cu băieţii
A ti abajri · a manca pe săturate
A ti prasfiti · a te da de gol
A-ţi înfla hreaşca · a bea fără măsură
Aşela ari o tacikî pantovaia · persoana în cauză are o maşină bună
A uşidi vaprosuri · a găsi soluţii
A vîjîvi · a supraveţui
Babî miniatiurnaia · femeie slabă
Başleovîi · om cu bani
Balvan · fără minte
Bazaru-i mort · discuţia e încheiată
Bazaruri · discuţii
Băi, eu vorghesc din marşutcî · vorbesc din maxi-taxi
Beztalkovîi · aberant
Băi, duracule · prostule
Bispridel · dezordine
Cadru · om haios
Caloş bîhliţ · încălţăminte care miroase urât
Ciainik · băiat prost
Cîcăşios · băiat nerespectuos
Cărăbuş · carabinier
Cicani · Ciocana
Ciort io’ znaiu · nedumeride cine-o şti
Ciort · drac
Ciotka · bun, fain
Ciuvac · un tip oarecare
Ciuvacu şela umblî aşa dutîi · tipul se crede smecher
Ciumadan (sinonim: chirpidin) · om pierdut
Ciumadan la cap · (sinonim: dalbaiob) baiat prost
Chirpidin · unealtă de scos cuiele
Chişior · picior
Clicuhă · poreclă
Crivaraz · o persoană urâtă şi rea
Cum cu jituha? · ce mai faci?
Da vdrug · speranţă poate, poate merge
Davai buhneom · hai să-ţi fac cinste cu ceva de băut
Dă-ni kastrulea şeea · dă-mi, te rog, cratiţa
Dă-ni meaciu · dă mingea
Dute-n brânză · lasa-mă în pace
Dapu kaneşna · sigur că
Ea ne govoriti po ruski · nu vorbesc limba rusă
El ma cumăreşte · nu-mi place de el
Eşti un mujic bun · eşti un băiat de treabă
Eşti puteovîi? · esti deştept?
Eşti şei mai kleovaia teolkî · declaraţie de dragoste
Eu deamu psihuiesc · devin foarte nervos
Fără opredeliteli · nedeterminat
Floaşi · păr
Foarte horoşii · foarte bun
Ghenii · băiat deştept
Gheozlomeli · plăcinte
Ghiari · unghii mari
Goroscop · horoscop
Gura-n ghips · linişte!
Hai la ozeră · hai la iaz
Hai şi ni-om razbiri · hai să clarificăm situaţia
Kankretnîi · băiat serios
Kapilkî · puşculiţă
Katleti · pârjoale
Karoci · mai pe scurt
Kazeol · un tip care nu vrea sa faca ceva pentru tine
Kent · prieten / băiat cu influenţă
Kirojşi · coltunaşi
Klasna · plăcut
Kleovîi · ca lumea
Koncenîi · terminat, vai de capul lui
Krasovşi · adidaşi
Krugavaia · rond
Krîşă · apărători de poziţie
Krîsî · spion
M-ai ubidit · m-ai convins
M-am vliubit · m-am indragostit
M-am udivit · m-am mirat
Maldavan · moldovean
Maloletşi · adolescente
Mamaşa coaşi pîni · mama coace paine
Mă duc sî ablamesc teolka şeia · mă duc să-i fac curte domnişoarei
Mă taşcesc · stare euforica, de extaz
Mă priţipesc · insist, agăţ
N-am vozmojnosti · nu am posibilitatea
N-am svet · nu am curent electric
Na fseakii slucii · pentru orice eventualitate
Nacialinic · şef
Nastraenii · dispozitie
Ne-am tusuit · ne-am distrat
Ne-am paznakomlit · am facut cunostinta
Ne imeet naznacenie · nu conteaza
Ni hlizîm di ti cazi pi buşi · râdem până numai putem
Padruji · domnişoare
Pragon · minciună
Priz · premiu
Prosta · pur şi simplu
Provoturi · cabluri
Puteovii · bun
Podrugă · prietena
Poreatkî · ordine
Rîlă · faţa urâtă
Rjac · râs în hohote
Rupi başnea/buca/băşina · tare beton
Rojî · mutră
Rojî znakomaia · mutră cunoscută
Sî triseşte · tremură / zguduie
Sî faşi na zlo · a face în ciudă
Se grăgheşti · se grăbeşte
Siliodkî · scumbrie
Siliodkî kapcionitî · scumbrie afumată
Slideşte · urmăreşte
Slideşte după bazaru tău · fii atent la ce spui
Sobutîlnik · partener de pahar
Starişi · părinţi
Taburetkî · maşină mică
Talpomiţîn · miros de picioare
Taman cînd a-s mă duc · când o să plec
Tazic · automobil
Tăt o să şie clasna · totul va fi bine
Tăt îi băţ · totul este conform asteptărilor
Tăt îi rovna · totul e bine
Teolkă · fată sexy
Tifoznîi · om bolnav
Tipa · aproximativ sau similar cu
Tormozeşti aişi · opriţi aici, va rog
Trudnîi · greu
Trolik · troleibus
Tu sîngurî di undi eşti · îmi cer scuze de deranj, de unde sunteţi?
Tu uăi şi naejăşti la mini, krez cî eşti şel mai krutoi, da eu ca tini am văzut more şi nii da lampaciki · pleacă de aici, nu mă sperii
Tufta · obiect nefolositor
Uăi fă! · adresare către o persoane de gen feminin
Uciastok · secţia de poliţie
Udaci · succes
Urod · persoană urâtă
Umnîi · deştept
Ujasno şi-i di prost · prostie la extrem
Utiug · fier de călcat
Udocicî · undiţă
Voobşe şî îndiobşti · mai pe scurt
Vozmojnosti · posibilitate
Vrei sî-ţ zamacesc una? · vrei să te lovesc?
Vreu să pazdravlesc · vreau să felicit
Vunderkind · foarte destept
Zadrot · tocilar
Zaliot · sarcină nedorită
Zaibisi · foarte bine
Zapravkî · staţie de alimentare
Zakuresc · aprind o ţigară
Zaşnurui şnuroaşili la botincî · a lega şireturile la încălţăminte
Zatkni hlibalu! · închide gura!
Zdviguri · dus cu pluta
Zubilili · dinţii
Zvuk · sunet.

Ș.a.m.d

În situația aceasta se află nu una sau două persoane, ci întreaga noatră societate, care și așa este bolnavă din mai multe cauze. Auzim rusisme oriunde ne-am afla - acasa, pe stradă, la universitate sau în magazin, chiar și în Parlament. Lingviștii au o explicație în acest caz, chiar dacă în ultimul timp limba rusă a mai cedat din poziții, experții susțin că pericolul există. Locul rusismelor este luat de argouri, de asemenea de proveniență rusească. Filologii spun că la fel ca și rusismele, argourile se răspândesc foarte repede în limbajul pe care îl folosim zi de zi. 

Lingviștii spun că nu doar limba romana este supusă unei astfel de invazii. Curente similare sunt cunoscute peste tot în lume. Important este să cunoaștem fenomenul și să  înțelegem că nu e “pricolino” sa-ți schimonosești limba. Avem o limbă foarte frumoasă- limba română- limba strămășilor noștri și măcar din respect pentru ei ar trebui să ne străduit să vorbim corect, fără rusisme!

Link spre un articol de-al meu:

http://cum-se-scrie.ro/de-ale-basarabenilordespre-rusisme/