miercuri, 9 ianuarie 2013

...stare...



Mi-am dat seama ca acel om , pe care il asteptam de atata timp ,uitase de multa vreme sa se mai gandeasca la ceea ce eram candva pentru el.Mi-am dat seama prea tarziu , dupa lungi conversatii pana noaptea tarziu , dupa certuri si discutii pentru care varsam atatea lacrimi.Era mult mai simplu sa spuna cuvinte urate , sa jigneasca , decat sa recunoasca ca am fost asa cum trebuia sa fiu , sora ;prietena; iubita.Ramanand cu cei pe care nu prea ii simpatiza in trecut ,imi dadeam seama pe zi ce trece ca ceva se schimba ,ca pare sa fie altul decat cel pe care eu il stiam , altul decat cel care imi zicea zi de zi "buna dimineata " ,altul decat cel care ma imbratisa si ma saruta .Il pierdusem pentru totdeauna , stiu asta .Defapt ?! Eu nu am pierdut "nimic" ,tinand cont de lunile in care ma rugam ca totul sa redevina la normal , el a pierdut ; a dat cu piciorul la tot ce iubeam ,tot ce simteam .Spunandu-mi "sper sa gasesti pe cineva mai bun", imi dadeam seama ca ...poate nu isi doreste din tot sufletul sa plec din viata lui , ci mai degraba vorbea orgoliul din el.Nici in ultima clipa nu a putut sa recunoasca ceea ce am fost si probabil si el voia sa mai fiu .Iar eu ?Asa cum am batut la aceeasi usa , fara ca nimeni sa-mi deschida ; asa si aceeasi persoana care nu a facut nimic , va reveni la usa mea,iar eu ? Eu nici nu stiu ce as face , pentru ca lucrul asta nu s-a intamplat atata timp ,nu se va mai intampla niciodata ! .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu